roșu_galben_albastru
siglu
INSTITUTUL ROMĂN DE GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ
"SEVER ZOTTA"
roșu_galben_albastru

Nr. 4-6/2000


Buletinul

INSTITUTULUI ROMĂN

DE

GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ

"SEVER ZOTTA"

II, 4-6                               Iași                       25.VI.2000

 


Spre știința !

Sperăm să nu ni se ia în nume de rău rândurile acestea și nici să nu fie socotite expresia cine știe cărui orgoliu excentric, nemăsurat sau potrivnic bunelor, cuviincioaselor rânduieli care la stau la temelia așezămintelor create de oameni și pentru oameni. Ci tocmai pentru buna cunoaștere și pentru buna înțelegere a temeiurilor acestui așezământ se scriu rândurile care urmează.

În mai multe locuri, din publicații apărute la București în ultimii ani, Institutul Român de Genealogie si Heraldică "Sever Zotta" este menționat cu adaosul de pe lângă Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași. Oricât de onorantă ar fi asocierea numelui foarte tânărului nostru Institut cu acela al venerabilei Universitați ieșene, ea nu corespunde adevărului: Institutul "Sever Zotta" este o instituție (fundație academica) de-sine-stătătoare, a cărei personalitate juridică a fost recunoscută de Tribunalul Iași prin Sentința Civilă nr.4/1999 și nu se află în raporturi de subordonare față de nici o altă instituție, de stat sau privată. Doar președintele Filialei Iași a Academiei Române a binevoit a acorda permisiunea de a ne declara sediul la adresa respectivei filiale - Bd. Copou nr.8 - și atât. Ținem să se știe acest lucru, pentru ca nu cumva, socotindu-ni-se într-o zi "datoriile", să fim (încă o data) acuzați de … nerecunoștința. Șt.S.G.
 
 

Ședințele Comitetului Director

Ședința din 14 martie 2000. S-a stabilit ca pentru alcatuirea și desenarea unei steme, în urma unei comenzi adresate Institutului "Zotta", pretul va fi echivalentul a 150 USD.

Ședința din 11 aprilie 2000. Comitetul Director a analizat și adoptat Regulamentul comisiilor (se publică în acest număr al Buletinului).

Ședința din 9 mai 2000. S-a luat în discutie posibilitatea ca sumele puse la dispoziția Institutului "Zotta" pentru atribuirea de premii să fie folosite, într-o primă etapă, și pentru a alcătui ediții din scrierile genealogice ale unor înaintași.

Ședințta din 13 iunie 2000. Luând în discuție unele situațtii reale, Comitetul Director a hotărât că nici o calitate (funcție, atribuție) prevăzuta de Statute sau de Regulamente nu va mai putea fi păstrată în cazul în care deținătorul ei nu a achitat cotizațiile timp de două trimestre succesive. Această prevedere va fi adusă la cunoștința membrilor organismelor constituite, precum și celor care, în viitor, vor fi propuși pentru aceste organisme.
În legătură cu cel de-al XI-lea Congres de Genealogie și Heraldică, anunțat anterior (cf. Buletinul, 1-3/2000, p. 3) pentru 10-13 mai 2001, Comitetul Director a discutat posibilitatea de a deplasa datarea ințtială spre luna septembrie 2001, din rațiuni economice și organizatorice. Cu privire la tematică, s-a propus ca ședintele plenare să aibă în vedere istoria unor familii (genealogie, ctitorii, probleme controversate, heraldică etc), restul comunicărilor propuse de participanți urmând a fi repartizate în ședințele pe secții (dintre care una va fi destinată cercetărilor de heraldică). Simpozionul final, din ședința de închidere, va fi consacrat familiei Ghica. În cursul verii, Comitetul Director va definitiva tematica și va stabili toate detaliile relative la Congres, difuzând și prima circulară.
În toate întrunirile Comitetului Director, problemele financiare au constituit un punct principal al discuțiilor, întrucât întârzierea cu care foarte mulți (prea mulți !) dintre membrii Institutului își achită cotizațiile produce deseori perturbări dăunătoare. În ședințele din aprilie și mai, s-a avizat și primirea de noi membri.

Întrunirea Consiliului Științific

Prevăzută pentru sâmbătă, 27 mai 2000, întrunirea Consiliului Științific al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" a trebuit amânata, din cauza imposibilității de a se asigura găzduirea participanților, neașteptat de multe reuniuni științifice blocând toate spațiile de cazare (hoteluri, case de oaspeți etc). Întrunirea a fost reportată pentru septembrie.

Conferințele Institutului "Sever Zotta"

Șirul conferințelor patronate de Institutul "Sever Zotta" a fost deschis la 8 martie 2000, de expunerea d-lui Neagu M. Djuvara, cu subiectul Modelul în formarea și deformarea societății; în același ciclu, la 12 aprilie 2000 a conferențiat d-l Const. Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române. Pentru 27 iunie, este prevăzut un simpozion omagial Iancu Flondor, la împlinirea a 135 de ani de la nașterea acestui fruntaș al mișcarii naționale din Bucovina și artizan al unirii Bucovinei cu Patria-Mamă în 1918.
 
 

O nouă publicație de specialitate

"Buletinul Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca", I-II, 1995-1996, Redactor: Nicolae EDROIU, Cluj, 1998, 164 p.

Am anunțat, anul trecut, apariția acestui prim volum al Buletinului Filialei din Cluj a Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. E o datorie și o plăcere să-i prezentăm acum conținutul. Nu înainte, însă, de a aminti că filiala clujeana s-a constituit în toamna anului 1995; la începutul acelui an, profesorul Nicolae Edroiu, venit la Iași ca membru al unei comisii de doctorat, a constatat existența filialei ieșene a CHGS și a luat hotărârea de a organiza o filială identică la Cluj. La 1 februarie 1995, cererea de înființare a fost adresată președintelui CNHGS, d-l Dan Berindei iar constituirea propriu-zisă a filialei a avut loc la 24 octombrie 1995, când, în cadrul Zilelor Academice Clujene, a avut loc și Simpozionul Heraldică - Genealogie - Sigilografie. Din cele 12 lucrări cuprinse în programul acestui simpozion inaugural, un număr de șapte se publică în acest buletin (autori: Constantin Ittu, Ligia Boldea, Ioan Drăgan, Nicolae Edroiu, Ștefan Turcuș, Marius Porumb și Bujorel-Petru Dulgău) adăugându-se alte două lucrări (autori: Ioan-Aurel Pop și Ioan Lumperdean). Aceste nouă studii sunt grupate în trei secțiuni, care marchează profilul însuși al instituției și al publicației. Secțiunea Heraldică include un singur text, cel al d-lui Constantin Ittu, Imagistica heraldică din secolele XII-XVI, în care prezentarea regulilor heraldicii ia forma unei pledoarii pasionate pentru respectarea moștenirii tradiționale din domeniu. Secțiunea Genealogie, cea mai bogată, reunește șase studii: Ligia Boldea, Probleme ale studiului genealogic al familiilor nobile române bănățene (cu cazurile concrete ale familiilor Bizerea de Caransebeș, Deș de Temeșel și Gârliște de Rudăria); Ioan Drăgan, Nobilii Ungur din Nădăștia (Hunedoara); Ioan Aurel Pop, Stăpânii Ponorului (din Țara Hațegului) în secolul al XV-lea. Schiță istorică și genealogică (cu tabele genealogice pentru cinci familii din respectiva categorie); Nicolae Edroiu, Familiile lui Horea si Cloșca. Încercare de reconstituire genealogică; Ioan Lumperdean, Despre familia lui Ioan Para; Șerban Turcuș, Familia lui Samuil Vulcan (1758-1839). În fine, secțiunea Sigilografie grupează contribuțiile semnate de Marius Porumb, Sigiliul mănăstirii Vadului (aflat pe un document din 1754 și având asemănări cu sigiliile mănăstirești din Moldova acelei epoci) și Bujorel-Petru Dulgău, Evolutia sigiliului comitatului Satu Mare în secolele XVI-XIX. În ultimele pagini ale volumului, se reproduce Documentația privind constituirea Filialei din Cluj-Napoca a Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române.
Salutăm încă o dată, cu bucurie, apariția acestui Buletin, sperând ca existența lui va impulsiona considerabil cercetările din cele trei domenii, și îi urăm viată lungă și ecolte întotdeauna foarte bogate. (Șt. S. G.)
 
 

Noi reglementari statutare

În temeiul art. 37, al. 2 și al art. 36, al. 3, din Statute, Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" - conform hotărârii sale din 16 noiembrie 1999 - a stabilit prezentul

REGULAMENT AL COMISIILOR

Generalitați

Art. 1. Pentru coordonarea eficientă a activităților Institutului "Sever Zotta", se constituie comisiile administrative, subordonate direct Comitetului Director.
Art. 2. Comisiile sunt organisme consultative, fără putere de decizie, dar al căror aviz este obligatoriu pentru luarea unei hotărâri în domeniul respectiv.
Art. 3. Atribuțiile comisiilor vor fi stabilite, în funcție de specificul fiecăreia, prin texte speciale, care vor constitui anexele prezentului Regulament.

Componența comisiilor

Art. 4. Comisiile Institutului "Sever Zotta" sunt compuse din trei până la cinci membri, desemnați de Comitetul Director și validați de Consiliul Științific.
Art. 5. Pot fi desemnați, pentru comisii, atât membri activi, cât și membri asociați ai Institutului "Sever Zotta".
Art. 6. Președintele Institutului "Sever Zotta" este președinte de drept al tuturor comisiilor; ca urmare - și prin aplicarea prevederilor art. 21 din Statute - nici el, nici Administratorul-Delegat nu pot fi desemnați în mod special ca membri ai vreunei comisii anume.
Art. 7. Comisiile fiind socotite structuri de stabilitate și de continuitate, membrii lor sunt desemnați pe perioade nelimitate.
Art. 8. Mandatul unui membru al unei comisii poate înceta la cerere sau, în cazuri bine întemeiate, la propunerea Comitetului Director.
Neplata cotizațiilor timp de șase luni consecutive prezumă renunțarea voluntarș la calitatea de membru al comisiei.
Art. 9. Una și aceeași persoană poate face parte din maximum două comisii și numai în cazuri extreme, apreciate ca atare de Comitetul Director, mai poate fi desemnată pentru încă maximum două comisii.

Activitatea comisiilor

Art. 10. Comisiile lucrează numai în prezența Președintelui Institutului sau a Administratorului-Delegat (în caz de necesitate, a unui președinte de ședința, desemnat de unul dintre aceștia), cu cel puțin doi dintre membri (trei, dacă în comisia respectivă sunt cinci membri) și iau hotărârile prin consens.
Art. 11. Comisiile analizează situațiile specifice - semnalate de Comitetul Director sau sezisate de ele însele - și formulează propuneri pe care le înaintează Comitetului Director prin rapoarte scrise.
Art. 12. Dacă problemele discutate necesită avizul a două sau mai multor comisii, membrii acestora se pot întruni și lucra împreună, în ședința comună, cu respectarea prevederilor art. 10 din prezentul Regulament pentru fiecare comisie în parte.
Art. 13. La alcătuirea Consiliului de Administrație, prevăzut de Statute, fiecare comisie va trimite câte un reprezentant. Aceeași persoană nu va putea reprezenta, în Consiliul de Administrație, decât o singură comisie, chiar dacă face parte din două sau mai multe comisii. Nici una din comisii nu va desemna, ca reprezentant al ei în Consiliul de Administrație, pe Președintele sau pe Administratorul-Delegat al Institutului.

Dispoziții finale

Art. 14. Prezentul Regulament devine parte integrantă a Statutelor (conform art. 58) și se va publica în Buletinul Institutului "Zotta" în proximul număr de după adoptarea sa.
Art. 15. Regulamentul comisiilor se aplică începând cu data adoptării sale și va fi revizuit si completat, în temeiul acelorași prevederi statutare în baza cărora a fost elaborat, ori de câte ori va fi necesar.
 
 

Adoptat de Comitetul Director în ședința din 11 aprilie 2000.
Statutele Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", publicate în revista "Arhiva Genealogică", IV (IX), 1997, 1-2, p.XIII-XXIII, au fost adoptate, în acea formă, de Adunarea Generală, în ședința din 9 mai 1998. 

Hotărârile Comitetului Director și Regulamentele (părți integrante ale Statutelor) stabilite de acesta se publică în Buletinul Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta".

O stradă și o placă în amintirea lui Sever Zotta

S-a consemnat, în numărul precedent al Buletinului, hotărârea Comitetului Director al Institutului "Sever Zotta" de a întreprinde cuvenitele demersuri pentru ca o stradă din Iași să primească numele patronului nostru iar pe clădirea din incinta Mănăstirii Golia (unde a fost, decenii în șir, sediul Arhivelor Statului Iași) să se așeze o placă spre amintirea faptului că acolo, în 1912-1913, a fost și redacția revistei "Arhiva Genealogică". Cu două cereri identice, Administratorul-Delegat al Institutului s-a adresat Î. P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru cea de-a doua problemă, și Consiliului Județean Iași, pentru prima. Prin adresa nr.2195/15.III.2000, Mitropolia Moldovei și Bucovinei ne-a răspuns, sub semnătura P. C. Pr. Nicolae Dascălu, Consilier cultural, că Î. P. S. Daniel ne-a acordat binecuvântarea pentru așezarea plăcii de la Golia. Prin adresa nr.744/29.II.2000, Consiliul Județean ne-a comunicat respingerea propunerii noastre ! Lăsăm documentele să vorbească.

Către Consiliul Județean Iași
În atenția Comisiei de atribuire a numelor de străzi

Domnule Președinte,
Am onoarea a Vă aduce la cunoștință că, în ședința sa din 8 februarie a.c., Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" a decis să facă demersurile necesare pentru ca unei străzi din Iași să i se atribuie numele lui SEVER ZOTTA.
Sever Zotta (1874-1943) a fost unul din marii cărturari ai orașului nostru, director al Arhivelor Statului Iași timp de 22 de ani (1912-1934), unul din fondatorii Muzeului Municipal al Iașilor și unul din editorii Buletinului "Ioan Neculce" (nouă volume, 1921-1933). A înființat și tiparit la Iași, în 1912-1913, pe cheltuiala sa, prima (și singura ) revistă de genealogie din țara noastră, "Arhiva Genealogică". A dat nenumărate contribuții prețioase la istoria țării, istoria culturii ăi a literaturii române și mai cu seamă la istoria orașului nostru. Munca sa în domeniul științei și culturii românești a fost răsplătită prin alegerea sa ca membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui N. Iorga, în 1918.
Sever Zotta a avut o frumoasă activitate și pe tărâmul binelui public, ca membru în conducerea societății "Ocrotirea Orfanilor de Război", cercetând, deopotrivă, și istoria protejarii și îngrijirii orfanilor. De asemenea, fiind bucovinean de veche obârșie, a jucat un rol însemnat în pregătirea unirii Bucovinei cu Patria Mamă.
Dar nu numai prin activitatea sa merită Sever Zotta omagiul pe care îl propunem acum: îl merită și prin moartea sa de martir, într-un lagăr sovietic de concentrare, ca ostatec deportat la 13 iunie 1941 din Bucovina ocupată, pe care nu o părăsise la retragerea din 1940, sperând să salveze uriașa sa bibliotecă și arhiva de acte vechi, cu convingerea că, astfel, face un "serviciu civilizației umane și poate națiunii".
La Iași, Sever Zotta a locuit, o vreme, pe Aleea Principesa Maria, actualmente Aleea Copou. De aceea - și întemeiat pe considerentele de mai sus - Comitetul Director al Institutului "Sever Zotta" propune ca numele acestui cărturar și martir al României să fie atribuit actualei Alei Copou.
Cu speranța că apelul nostru nu va rămâne fără răspuns, Vă rog să primiți încredințarea celor mai bune sentimente.

Ștefan S. Gorovei
Iași, 14 februarie 2000
Nr.25

Acest memoriu a fost înregistrat la Consiliul Județean Iași în aceeași zi, sub nr.744.
Răspunsul a fost următorul:

CONSILIUL JUDEȚEAN IAȘI
COMISIA DE URBANISM
Nr. 744 din 29.02.2000
Se aprobă,
VICEPREȘEDINTE,
Iordache POPA

Către

INSTITUTUL ROMÂN DE GENEALOGIE ȘI HERALDICĂ "SEVER ZOTTA"

AVIZ NEFAVORABIL

În ședința Comisiei de Urbanism din data de 21. 02. 2000 s-a analizat conținutul adresei dumneavoastră nr.25 din 25. 02. 2000 [sic ! Data corectă: 14.02.2000 - n.ns.], înregistrată la noi cu nr.744 din 14. 02. 2000 si s-a respins propunerea de atribuire a numelui Sever Zotta actualei Alei Copou.

PREȘEDINTE COMISIE,
LUCIAN OARZĂ
SECRETAR COMISIE,
FLORIN TUDOSE SANDU VILLE
ARHITECT ȘEF,
MIRCEA GRIGOROVSCHI

red.D.M.
21. 02. 2000

În urma unei audiențe la d-l Grigorovschi (audiența în cursul căreia s-au formulat explicații asupra cărora nu insistăm aici …), Comisia de Schimbare Denumiri a Consiliului Județean Iași a trimis - cu numărul 744 din 13.03 2000 - memoriul nostru la Consiliul Local al Municipiului Iași, cu mențiunea "În atenția d-nei ing. Gabriela Iacob" și cu precizarea că schimbările de denumiri vor fi sistate începând cu luna iunie, în vederea recensământului din 2001. După trei luni și jumătate, nici Consiliul Municipal și nici d-na ing. Gabriela Iacob nu au binevoit să ne învrednicească cu vreun răspuns. Consemnăm cu tristețe și cu nedumerire această atitudine.

Cât privește placa, ea a fost lucrată (autor: prof. Gabriel Baban, Fălticeni) și va fi asezata la Golia marți, 27 iunie 2000, în cursul unei mici ceremonii de pomenire a lui Sever Zotta și a cumnatului său, Iancu Flondor (v. mai sus, p.2).
 
 

Pecetea Târgului Frumos

Gh. Ghibănescu
În memoriul prezentat de d. N. Iorga la Academie asupra hrisovului Târgului Frumos de sub Calimah vodă, se amintește că vechea administrație a acestui târg, capitală de județ a Cârligăturii, avea ca marcă o pasăre.
În adevăr, în ale mele Surete și izvoade am dat, după actele Bădenilor și ale Cepleniței, exerga acestei peceți.
Zilele din urmă, căzându-mi în mână mai multe pachete cu acte vechi ale moșiei Costeștilor, din împrejurimile Târgului Frumos, am dat de zapise iscălite de șoltuzul Târgului Frumos. Care nu mi-a fost mirarea când am văzut că în secolul al XVII-lea Târgul Frumos și-a schimbat de două ori marca.
În actul din 7162 iulie 23 (1654), deci sub Gheorghe Ștefan vodă, marca orașului era o pasăre cu aripile întinse, având exerga Pieciatu Crasnii Trăgosti = Pecetea Târgului Frumos.
După 13 ani (7175 mai 7 = 1667), în alt act, de așezare asupra unui iaz din apropierea Târgului Frumos, ni se dă o altă pecete a orașului, având de marca o broască.
După cum nu satele actuale prezintă cel mai mare interes istoric, ci diferitele trupuri de moșii, cu nume vechi, ce vorbesc de sate dispărute, care au cele mai vechi urice, asemenea și în istoricul orașelor, vechile târguri, care au avut o viață politică veche, prezintăa mai mult interes decât actualele orașe.
 
Desigur că istoricul Hârlăului e mai vechi și mai interesant ca al Botoșanilor; Ținutul Sucevei e mai interesant ca al Fălticenilor; Herța spune tot așa de mult ca și Dorohoiul; Târgul Frumos stă în cumpănă cu Iașii; Adjudul și Trotușul cu Bacăul; Fălciul cu Hușii; Neamțul spune mai mult ca Piatra, iar Baia și Siretul cuprind în ele primele pagini ale vieții noastre de stat.   

Acest mic articol a fost identificat de d-l Marcel Lutic în coloanele ziarului ieșean "Opinia" (numărul din 23 martie 1912, p.3). Nu comentăm în nici un fel faptul că, timp de decenii, el a rămas necunoscut sigilografilor și heraldiștilor români; îl reproducem aici, îndreptând tacit ceea ce era de îndreptat și înlocuind imaginea din ziar - care, fiind redesenată, a pierdut sau a alterat detalii importante - cu una preluată de pe un document verificabil, datat circa 1632-1634 și aflat la Arhivele Naționale din București, Documente istorice (fost Bibl. Acad. Rom.), CLIV/174 (comunicat, încă din februarie 1978, de d-nii I. Caproșu și Nistor Ciocan, cărora le multumesc din nou, și aici). Șt.S.G.
 
 

Membrii Filialelor - membri ai Comisiei Naționale

În câteva împrejurări speciale din ultimii ani, s-a făcut observația că membrii Filialelor din Cluj și Iași ale Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române nu sunt, eo ipso facto, și membri ai Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie (deși, cel puțin la Iași, persoanele care au constituit nucleul fondator al filialei au fost alese, la 13 mai 1993, ca membri ai CNHGS, într-o ședinta condusă de d-l Paul Cernovodeanu, vicepreședinte al CNHGS și în prezența unui număr însemnat de membri ai CNHGS). Pentru remedierea acestei stranii situații - asupra conotațiilor și efectelor căreia nu insistăm - s-a adresat, la 20 iulie 1999, președintelui CNHGS, acad. Dan Berindei, următorul memoriu, semnat de președintii Filialelor, profesorii Nicolae Edroiu (Cluj) și Ștefan S. Gorovei (Iași):

"Mai jos iscăliții, președinti ai Filialelor din Cluj și Iași ale Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, Vă aducem la cunoștința cele ce urmează și Vă rugăm sb binevoiți a examina buna lor întemeiere.
Cele două filiale pe care avem onoarea să le conducem sunt alcătuite din cercetători, membri ai corpului didactic universitar și secundar, arhiviști, muzeografi, bibliotecari, persoane cu studii superioare, mulți posedând titlul de doctor în științe și alții fiind înscriși la doctorat. Cu toate acestea, membrii filialelor nu sunt socotiți si membri ai Comisiei Nationale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Aceasta face ca, de pildă, un student sau fie și numai un elev cooptat la București sa devină automat membru al Comisiei Nationale în virtutea unui simplu accident biografic, în timp ce aceeași calitate este refuzată membrilor filialelor, chiar dacă aceștia dețin titluri universitare și posturi în cercetare sau învațamânt și au, în domeniul științelor patronate de Comisie, o activitate remarcabilă.
Speram că aceasta este o simplă (chiar dacă inexplicabilă) inadvertentă. Ea este, totuși, o realitate care mâhnește pe colegii noștri, adăugându-se, în chip nejustificat și nedrept, altor diferențieri (dintre cele majore) care se fac între specialiștii din București și cei din "provincie".
Întrucât DVoastră cunoașteți foarte bine atât compoziția filialelor și calitatea membrilor care le compun, cât și activitățile care se desfășoara din inițiativa și sub egida lor, Vă rugăm săa fiți de acord ca inadvertența semnalată aici să fie neîntârziat eliminată, prin acceptarea membrilor filialelor noastre ca membri cu drepturi depline ai Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie".

Răspunsul la acest memoriu poartă data de 29 martie 2000; prin el, acad. Dan Berindei a transmis cele ce urmează:

"În ședința din 22 martie a.c., Comisia [Națională - n.ns.] de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a hotărât ca membrii Filialelor din Iași și Cluj-Napoca să fie considerați membri ai ei, cu condiția ca rezultatele unor alegeri viitoare să ne fie comunicate, pentru evidență".

Cu aceasta, se pune capăt unei inegalități nejustificate și o stare de fapt capătă statutul unei stări de drept. Urmările nu pot fi decât benefice, pe toate planurile.
 
 

De la Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie
(Filiala Iași)

Ședințele de comunicăari

Marți, 14 martie 2000: Maria Magdalena Székely, Onomastică în Moldova medievală: între calendar și cărțile populare; Petronel Zahariuc, Clasa conducătoare în vremea domniei lui Vasile Lupu. Câteva observații.
Marți, 11 aprilie 2000: Vasile Docea, Conștiința genealogică a Regelui Carol I; Ștefan S. Gorovei, Preocupări pentru organizarea cercetării genealogice și heraldice 1966 - 1993 (II).
Marțti, 9 mai 2000: Georgeta Filitti, Boieri moldoveni la 1828. Caracterizări de epocă; Gheorghe Pungă, Din nou despre sigiliul lui Mihai Viteazul.
Marți, 13 iunie 2000: Lucian Leuștean, "Un frate la locul potrivit": cazul Camil Manuilă; Maria Magdalena Székely, Schițe pentru o istorie a familiei; Dumitru Nastase, Heraldică criptică fanariotă si greco-italiană.

Ședința din 13 iunie a marcat și închiderea anului academic 1999-2000, cel de-al șaptelea an de activitate a CHGS-I. Ședința de deschidere a anului academic următor este prevăzută pentru data de marți, 19 septembrie 2000; programul ședințelor va fi anunțat ulterior.
Membrii Comisiei și membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitați la aceste ședințe și sunt rugați să anunțe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la ședințe, cât si prezentarea de comunicari nu sunt condiționate de apartenența la aceste societăți. Informații la telefoanele: 21.86.77; 14.75.25 (Gorovei); 23.71.01 (Zahariuc).
 

A apărut 
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul IV (IX), 1997, nr.3-4 

CUPRINSUL: Actele celui de-al VII-lea Simpozion de Studii Genealogice (Iași, 9-12 mai 1996): Omagiu înaintașilor. Organizare familială, dinamica socială. Izvoare genealogice. Ascendențe, descendențe. Familii, personaje. Înrudiri, strategii matrimoniale. Comisia de Heraldică, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române - un sfert de secol de activitate * HERB. CAIETE HERALDICE (III) * In memoriam * In honorem
Volumul are XXIV + 352 pagini, costă 40.000 lei și poate fi cumpărat de la redacția revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iași) sau primit prin poștă (cu achitarea taxelor de expediție). Membrii Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", cu cotizația la zi, beneficiază de o reducere de 50%

† 
Pr. MIRCEA RADU
(7 octombrie 1959 - 5 decembrie 1999) 

Era frumos acest urmaș al cnezilor din Bârsana Maramureșului, purtând cu exemplară demnitate și modestie "povara" unui arbore genealogic urcând până spre 1300. A stârnit emoție când a apărut prima oară între noi, în 1996, în veșmântul misiunii sale, cu latul brâu roșu încingându-i mijlocul. Fiu de preot, absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu, hirotonit pe seama parohiei din Tăutii de Sus, a fost pasionat de istoria locului și neamului său (o primă contribuție a dat, în colaborare, în "Revista Arhivelor", 2/1990). Strămoșilor, cărora le-a consacrat și ultima sa comunicare, la Congresul din 1998, li s-a adăugat după o boală grea și nemiloasă. E o pierdere științifica, omenească si sufletească. Odihnească-se în pace. Șt.S.G

†
IOANA NISTOR
(7 ianuarie 1948 - 4 iunie 2000) 

Starea Institutului

Retrageri. Întrucât, prin neplata obligațiilor bănești aferente anului 1999, au notificat renunțarea la calitatea de membri ai Institutului "Sever Zotta", d-na Elena Gherman si d-l Vasile Malanețchi sunt socotiți retrași cu începere de la 1 aprilie 2000. D-nii Ion A. Florea, Gheorghe I. Florescu și Niculae Koslinski și-au anunțat retragerea cu începere de la 1 ianuarie 2000.
Noi membri. În ședințele din 11 aprilie si 9 mai 2000, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Constantin Flondor, Rodolphe Gréciano, Rodica Iftimi, Radu Miclescu (cu începere de la 1 aprilie 2000).
 
 

C h i t a n ț ă

S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizația pentru trim._______/2000

Restanțele totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizația aferentă trim. _____________________ .

Membrii Institutului sunt rugați să consulte Regulamentul cotizațiilor, publicat în numărul 1-2/2000 al Buletinului (p. 4-5).

În al treilea trimestru al anului 2000, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" - în condițiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 66.000 lei, iar cotizația lunară este de 22.000 lei.

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizația lunară este considerat ca notificare simbolică a renunțarii la calitatea de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizațtiei lunare atrage o atenționare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidențele Institutului (Regulamentul cotizațiilor, art. 11 si 12).
 
 

Donații și donatori

S-au primit cărți de la d-na Rodica Popovici și de la d-nii Alexandru Beldiman și Ștefan S. Gorovei.
D-na Elena D. Sturdza (Franța) - 100 USD; d-l Ion M. Balș (Elveția) - 100 CHF; d-nii Dimitrie G. Sturdza si Eric G. Sturdza (Elveția) - 300 USD; d-l Radu Miclescu (Germania) - 200 DM; d-l Cornelius Radu Zach (Germania) - 900.000 lei.
 
 

Trimiterile poștale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate folosindu-se exclusiv următoarea adresă :
Ștefan S. Gorovei, Institutul "Sever Zotta", Oficiul poștal 1, Căsuța poștală 32, RO-6600 IAȘI.
Tel. 032 - 21.86.77
Email:<rer_genealog@mail.dntis.ro>
 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta", costul său și taxele de expediție fiind incluse în cotizație. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizației lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, prețul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizației pentru întregul trimestru în curs. Prețul acestui număr este de 6000 lei.
sus

© Institutul Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" 2000
Ultimul update din 18 octombrie. 2000/cvt